Cabinet Psihologic

Psihoterapeut Ilinca Badea

Subscribe to Cabinet Psihologic

Archive for the ‘Sfatul Psihologului’ Category

In terapia copilului mic:

-parintii nu trebuie sa vina la terapie pentru interese proprii ci pentru cele ale copilului.
-terapeutul se afla acolo pentru a raspunde detresei copilului, si nu pentru a-l forta sa raspunda presiunilor si asteptarilor partintilor.
-in acelasi timp, totusi este evident ca terapeutul va tine cont de parerea acestora si va lua in calcul experienta lor, abtinandu-se sa critice si sa faca judecati de valoare sau acuzatii, mai ales de fata cu micul client.
-obiectul terapiei consta in a identifica dificultatile si de gasi solutii pentru a media relatiile dintre copil si parinti.
-adesea, terapeutul ii va sustine pe parinti in lupta cu propriile indoieli (“Sunt un bun parinte?”, “Oare am actionat corect?”)

In sexoterapie:

Profesia de sexoterapeut nu este incadrata juridic, nu se regaseste in COR (clasificarea ocupatiilor din Romania) asadar oricine se poate autoproclama sexolog. Prin urmare, trebuie sa aveti mare grija cui anume va adresati. Trebuie sa stiti ca daca terapeutul respectiv nu este medic ginecolog , sexoterapeutul nu are in nici un caz dreptul sa va consulte fizic. Chiar daca este vorba despre o afectiune ca vaginismul, pretinzand pretexte medicale, sa nu acceptati sub nici o forma un examen fizic , explorari sau tuseu vaginal!!!
Si mai mult, fiti atenti si reticenti fata de intrebarile insidioase ce se refera la viata dumneavoastra intima! Va aflati acolo pentru a vorbi despre sexualitatea dumneavoastra, nu pentru a raspunde unui interogatoriu care vi se poate parea in reala masura intruziv sau indecent, ce face referire la practicile dumneavoastra sexuale.

In psihanaliza:

Regula de neutralitate binevoitoare frizeaza uneori caricatura. A fi neutru, pentru terapeut, nu trebuie sa insemne nici rece nici indiferent. Inseamna doar sa nu intervina voluntar in modul dumneavoastra de gandire. Sa nu discute despre sine, despre viata sa, si mai ales sa nu va dea sfaturi morale, politice sau ideologice, sau sa incerce sa va influenteze sa va schimbati modul de viata.
Neutralitatea terapeutica se cheama “binevoitoare” pentru ca reprezinta o amprenta de umanitate. Daca terapeutul dumneavoastra va percepe mai fragil dupa o anumita sedinte, el poate sa va ajute sa va puneti pardesiul sau chiar sa va conduca pana afara. Departe de a fi o experienta masochista, analiza isi poate gasi cu usurinta loc in viata dumneavoastra.

In terapia cognitiv-comportamentala:

Este vorba despre invatarea si experimentarea unui nou fel de a fi, mai in acord cu dorintele dumneavoastra. Asadar, terapeutul trebuie sa fie implicat si interactive. El va propune exercitii practice, ca jocul de rol, punerea in scena si alte tehnici terapeutice. Daca aveti impresia ca terapeutul nu participa alaturi de dumneavoastra , insotindu-va pe calea schimbarii, puneti-i intrebari!
Terapia cognitiv-comportamentala pune cel mai mult accent pe experiment. In absenta acestuia, terapia nu este neaparat eronata, insa ramane doar o terapie de suport, de sustinere si ca atare, nu mai poata fii numita terapie cognitiv-comportamentala.

In terapia sistemica si familiala:

In terapia sistemica , adesea familia se reuneste pentru sedinte de grup: parintii, copii, uneori si bunicii. Riscul este evident pentru terapeut, de a se atasa mai tare de unul dintre membrii familiei, sau cuplului, si de a privilegia mai mult acel membru si discursul sau, sau de a partaja un mod de vedere al acestuia. Exista si riscul ca atentia terapeutului sa se focalizeze cu precadere pe unul dintre clienti si de a il trata ca pe victima grupului! Acesta este motivul pentru care terapeutul trebuie sa ii primeasca mereu pe toti membrii familiei in caz, si nu separat, decat in cazuri absolute exceptionale. Fiecare dintre clienti reprezinta grupul iar acest grup nu ar trebui divizat in indivizi.

Tags:
Aug-21-2011

Copiii neindemanatici

Posted by Ilinca Badea under Afectiuni, Copii, Familie, Sanatate, Sfatul Psihologului

Anumiti copii scapa mereu cate ceva pe jos, strica tot ce ating, se imbraca foarte incet, nu sunt niciodata gata… Cand ar trebui sa va nelinistiti?

Daca fiul dumneavoastra este neindemanatic in toate domeniile de activitate (acasa, la scoala, la sport si cand se joaca), daca prezinta dificultati de coordonare, dificultate in a se orienta in spatiu, daca scrie si deseneaza urat, atunci ar trebui sa fie consultat de catre un medic pediatru, care ii va recomanda un examen psihomotor pentru a determina daca el sufera sau nu de o tulburare numita dispraxie.

Dispraxia este o tulburare de origine neurologica, afectiune ce antreneaza dificultati de invatare si poate fii insotita chiar si de dislexie.

Dispraxia nu afecteaza decat un procent foarte scazut dintre copii. Numai 5% dintre copiii scolarizati sufera de dificultati de coordonare. Aceasta conditie afecteaza de 3 ori mai multi baieti decat fete.

Ceilalti, imensa majoritate, sunt pur si simplu copii neindemanatici. Ei sunt asa inca de la nastere si sunt destul de putine sanse ca aceasta afectiune sa se amelioreze in timp, chiar daca cei mici sunt foarte antrenati, inscrisi la cat mai multe cursuri, ca de exemplu, cursuri de dans, de modelism sau de tenis.

Daca aveti un astfel de copil, nu va ramane decat sa ii acceptati aceasta “particularitate”, fara sa il pedepsiti pentru fiecare “prostie” involuntara pe care o comite, si mai ales fara sa radeti de el. Enervarea dumneavoastra manifesta, nu va face decat sa ii accentueze neindemanarea, devenind tot mai timorat si mai frustrat.

Baietii si fetitele care se imbraca greu si care nu sunt deloc descurcareti trezesc in  parinti un sentiment narcisic, fiindu-le teama de o perceptie sociala negativa. Aici este problema reala!

Societatea in care traim valorizeaza prea mult performanta obtinuta cu orice pret , stigmatizandu-i pe cei mediocrii. Trebuie sa faceti efortul de a incerca sa descoperiti calitatile ascunse ale copilului dumneavoastra.

Deseneaza foarte urat si nu stie sa joace fotbal? Atunci, fara indoiala, este un copil preocupat mai mult de lumea sa interioara, un reflexiv, poate chiar introvertit, mai putin aplecat catre lumea exterioara.

Tendinta de a fi distrat, la fel ca si stangacia constituie in realitate contra-partida unei vieti imaginare foarte bogate. Sau manifestarea unui mecanism de a face fata tuturor presiunilor care ii sunt adresate , ca de exemplu: – Grabeste-te, trebuie sa mergi la scoala!

Pentru mai multe informatii despre aceasta afectiune, puteti accesa site-ul:

www.dyspraxie.org

“Mananc ce-mi place, atunci cand mi-e foame!” este motto-ul gurmanzilor intuitivi.

 

Femeile care isi accepta corpul cu defectele si imperfectiunile lui mananca mai sanatos si se vor mentine mai supple decat cele care depind de regimuri de slabit si diete chinuitoare. Acest lucru a fost demonstrate de catre cercetatorii americani in cadrul mai multor studii despre mancatul intuitive.

 

Dar cum anume sa devenim “mancatori” intuitivi?

1.Sa iti acorzi permisiunea sa mananci atunci cand ti-e foame si anume exact ce iti este pofta in acel moment, pe cat posibil!, sau cel putin , sa mananci ceva ce realmente iti place.

2.Sa mananci din motive si ratiuni fizice, si nu emotionale!

3.Sa ai incredere in semnalele de foame si de satietate emise de corpul tau.

 

Cei care respecta aceste reguli ajung sa isi petreaca mult mai putin timp gandindu-se la ce anume cred ceilalti despre silueta lor. Astfel, imaginea pe care o au despre corpul lor se va transforma din cea de “obiect” al dorintei, in cea de obiect al actiunii!

 

Aug-16-2011

Relaxarea

Posted by Ilinca Badea under Sfatul Psihologului

Arta de a lua o pauza!

De ce?

Fie ca stam intinsi in pat, sau intr-un fotoliu confortabil, pentru mult sau putin timp, essential este sa ii oferim mintii pauza pe care o reclama, si pe care ne eschivam sa i-o oferim, explica dr. Nicole Gratton , doctor in medicina nucleara si autor al cartii “Secretele vitalitatii” .

 

Siesta este o necesitate fiziologica. Creierul nostru functioneaza asemeni un muschi. Se contracta si apoi se destine, de mai multe ori pe zi, conform unui ritm natural care se numeste ultradian.

 

Simplul gest de a inchide ochii si de a efectua cateva respiratii profunde ar fii suficiente pentru a creea o relaxare cerebrala.

 

Cum?

Aspectul cel mai important este sa destindem ceafa pentru a ne iriga creierul.

Sprijinind capul si ceafa pe un spatar jos de scaun si inchizand ochii pentru 5 minute sau ridicand bratele si sustinand ceafa cu ajutorul mainilor.

 

Aceste pozitii deschid si largesc cutia toracica, permitand o mai buna respiratie, ampla si lenta, si totodata indreptarea si alungirea coloanei vertebrale, precum si conferind destindere musculara.

 

Cand?

Perioadele ideale sunt cele in care detectam o scadere a energiei. Aceasta oboseala instalata frecvent survine in general in cicluri, si se petrece la fiecare 80-120 minute. Siesta reparatorie nu trebuie sa dureze mai mult de  20-30 minute.

 

Jul-20-2011

Cum sa obtinem starea de calm (IV)

Posted by webmaster under Diverse, Sfatul Psihologului

SOLUTII PE TERMEN LUNG

Sa prevenim recaderile!

Cultivati-va placerile!

Facem ca satisfactiile noastre personale sa depinda de lumea din jur asteptand adesea ca lucrurile sa vina de la sine.

Tendinta catre ruminatii (ganduri obsesive, repetitive) este un indice de vulnerabilitate in fata altcuiva. Ne lasam atinsi mai degraba de o dezaprobare presupusa , anticipata decat de una reala, manifesta. Ruminatiile releva de fapt un mecanism a carei functie este sa ecraneze un conflict inconstient.

Cea mai usoara cale de combatere a ruminatiilor este aceea de a gasi in sine ingredientele proprii starii noastre de bine.

NLP-ul / Programarea neuro-lingvistica distinge intre Sine , ca partea cea mai profunda si autentica din noi, si Mine, fatada, partea deja adaptata, conformata standardelor impuse social.

Ne aflam in contact permanent cu Sinele, acest “geniu personal”, esenta noastra, chiar si atunci cand nu ne simtim in intregime in largul nostru.

Aceasta stare de bine la care se refera NLP o putem regasi si realimenta, stimulandu-ne cele 5 simturi (sau 6 J), ascultandu-ne intuitia, calatorind, apropiindu-ne de natura, degustand bunatatile preferate, facand orice mica activitate ce ne bucura sufletul.

Doar cultivandu-ne gusturile putem regasi o coerenta, un echilibru intre noi si lumea din jur.

Jul-20-2011

Cum sa obtinem starea de calm (III)

Posted by webmaster under Diverse, Sfatul Psihologului

Standardele duble

In terapia sistemica intalnim adesea notiunea de “standarde duble” sau “double bind”. Acest concept se concretizeaza in urmatorul context: atunci cand analizam o situatie si desi, intoarcem problema respectiva pe toate partile, ni se pare mereu ca este in zadar, atunci avem de-aface cu doua injonctiuni contradictorii: nu putem raspunde nici uneia, fara a intra in conflict cu cealalalta, explica psihanalistul francez Olivier Cottencin.

Acest tip de conflicte din care nu putem iesi decat pierzand, este frecvent intalnit in practica. Solutia este sa depasiti obstacolul care sta in calea gandurilor dumneavoastra: frica de consecinte! Jucati jocul: – Si daca..?Ce s-ar intampla atunci? Dezvoltati fiecare alternativa, mergeti pe firul fiecareia. Veti descoperi poate ca gandurile dumneavostra negative nu vor rezista in fata unui “examen” aprofundat.

Ceea ce pare problematic pe termen scurt se poate solutiona fructuos daca il resemnificati pe termen lung!

The Work : Metoda celor 4 intrebari

Suferinta vine din faptul ca tindem sa credem in ganduri care contrazic realitatea. Solutia nu consta in a incerca sa schimbam realitatea, ci sa ne adaptam modul de gandire realitatii in care traim.

Pentru a face acest lucru, trebuie sa ne supunem gandirea unei investigatii sistematice, cu ajutorul celor 4 intrebari:

–          Este adevarat acest lucru? (pe care il gandesc)

–          Pot stii sigur daca este adevarat/ Pot verifica?/ Cum anume pot verifica acest lucru?

–          Ce reactie provoaca in mine acest gand?

–          Cine/cum  as fi eu fara aceste ganduri? (care sunt beneficiile / costuile acestui mod de gandire)

Simpla, dar radicala, aceasta tehnica ne permite sa relativizam, sa inversam credintele disfunctionale care stau la baza angoaselor noastre.

In lumina celor 4 intrebari putem descoperi motivele persistentei acestor ganduri. Pentru ca avem nevoie de ele ca sa ne protejam de limitele pe care ni le impunem chiar noi. Pentru ca ne ofera un confort. O astfel de schimbare a perspectivei lasa sa se intrevada solutii aflate foarte la indemana, deschizand usa unor noi directii de evolutie personala.

Jul-19-2011

Cum sa obtinem starea de calm (II)

Posted by webmaster under Diverse, Sfatul Psihologului

Aflati cum sa interveniti in combaterea gandurilor “negre” si ruminatiilor atunci cand aveti un moment de liniste si cand puteti reflecta LA RECE

Aflati cine vorbeste defapt!

Analiza tranzactionala postuleaza faptul ca noi comunicam cu ceilalti din perspectiva a trei personaje interioare diferite: Parintele, Copilul, Adultul.

Din perspectiva analizei tranzactionale ruminatiile  pot fi privite ca dialog intrapsihic intre cele trei “stari ale Sinelui”.

Invatand sa le recunoastem ne permite sa identificam de unde anume vin mesajele care se repeta obsesiv in mintea noastra.

Psihanalistii considera ca ruminatiile fac intotdeauna o aluzie la conflictele cu parintii, ele find un ecou al judecatilor de valoare, al interzicerii satisfacerii unei dorinte, pe care am pierdut-o din memorie, insa care continua sa se manifeste psihic.

Terapia are scopul de a scoate la lumina aceste mesaje dureroase, de a reactualiza aceste dorinte, si nu in ultimul rand de a le atenua efectele.

Atunci cand ideile sau gandurile negre au un continut devalorizant, in general se face auzit Parintele critic , care il judeca cu asprime pe Copil. Sau poate fi vorba despre Copil care, temator, anticipeaza negativ ceea ce urmeaza sa se petreaca.

Adultul, aceasta parte din Sine care traieste in prezent si analizeaza situatia cu maturitate, incearca sa medieze intre dorintele contradictorii ale Parintelui si cele ale Copilului.

Solutia este uneori, ca Adultul sa intervina in locul Parintelui critic prin ipostaza Parintelui iubitor care da permisiuni si incurajari.

Astfel, mesajul se transforma din : “Nu o sa ajungi nicaieri!” / “Nu esti bun de nimic!” in “Ai incredere, vei reusi!!”

1) Faceti lucruri impreuna!

Angoasele vin in general din lipsa de activitate, din pasivitate. Cautati-va hobby-uri comune, activitati placute care sa permita sentimentului de unitate sa se instaleze intre voi.

2) Luati-va un angajament!

Recunoasterea sociala prin logodna sau casatorie reasigura si hraneste dorinta reciproca a partenerilor. Si, in plus, simbolizeaza ca fiecare dintre parteneri a inteles ca notiunea de cuplu reprezinta si un spatiu al nevoilor comune, al promisiunilor si negocierile deschise.

3) Preocupati-va activ unul fata de celalalt!

Cu cat cunoastem mai mult, cu atat ne inchipuim mai putin lucruri eronate. Fiti curiosi despre celalalt, si nu doar referitor la sentimentele sale fata de dumneavostra. Acest lucru il va ajuta sa se deschida catre dumneavoastra.

4) Respectati-va intimitatea!

Permiteti-va reciproc limite! Nu abuzati de partener! Permiteti-i intimitate!

5) Largiti-va grupul social!

Pentru a reduce dependenta de partener aveti nevoie de o anumita distanta potrivita fata de el. Este esential ca dupa angajarea intr-o relatie sa va mentineti anturajul, relatiile cu familia, si sa continuati sa va satisfaceti hobbyurile personale.

6) Nu acuzati!

Evitati sa va spuneti : Esti asa.. ! Faci asa.. ! Partenerului ii este mult mai usor sa va asculte atunci cand nu se simte judecat!

7) Amintiti-va ca frica nu inlatura pericolul!

Anxietatea in cuplu nu face decat sa dea nastere la noi probleme, si nu sa le indeparteze pe cele deja existente!

8) Dezvoltati-va umorul!

Incercati sa priviti cu umor situatiile prin care treceti impreuna, resemnificati! Mergeti la spectacole de Stand-up, jucati mima, experimentati cu umor!

Jun-10-2011

Cum sa obtinem starea de calm

Posted by webmaster under Sfatul Psihologului

CUM SA OBTINEM STAREA DE CALM ?

Atunci cand gandurile negative ne coplesesc, desi pare ca nu le putem evada nicicum, trebuie sa ne amintim ca totusi, solutii exista!!

Iata o serie de solutii grupate in functie de momentul optim pentru a interveni terapeutic.

LA CALD!

Sa dezamorsam sistemul!

–          Apasati butonul STOP!

Cand aparatul (sistemul psihic) nu mai functioneaza, este suficient sa spuneti STOP!

Decideti sa recapatati controlul! Faceti acest lucru cu ajutorul mijloacelor de vizualizare ce nuanteaza emotiile respective:

Imaginati-va discursul interior (ruminatiile – gandurile negative , obsesive ce se repeta in mintea dumneavoastra) ca si cum l-ati asculta la un pick-up, de pe un disc de vynil. Daca ascultati cu atentie, veti remarca faptul ca intregul rpeertoriu nu este format decat din 4 sau 5 “piese” care se repeta la infinit (“Trebuia sa ..”, “Ar fi trebuit sa..”, “Intotdeauna ..”, “Trebuie sa..”, “Niciodata nu..”)

Concentrati-va atentia pe frazele respective. Apoi preluati controlul: Jucati-va cu acest disc, cu tonalitatea si timbrul sonor al gandurilor voastre, ca atunci cand ati incetini sau accelera rotirea acestui disc. Apoi reduceti si amplificati volumul in mintea dumneavostra de mai multe ori. Apoi APASATI butonul STOP!!

Tocmai ati recapatat controlul gandurilor care va macinau!

Respiratia abdominala!

Exercitiile de respiratie adominala utilizate si in terapia anxietatii sau atacului de panica au rolul de a elibera mintea de gandurile parazite. Atunci cand le executati, atentia voluntara tinde sa comute asupra cailor respiratorii, muschiilor, abdomenului, deturnand gandirea de la ruminatiile obisnuite.

Scrisul permite eliberare!

Folosit si ca un mijloc de terapie a insomniei, scrisul permite eliberarea de gandurile chinuitoare ce va impiedica sa adormiti.

Grafo-terapeutul francez Dominique Vaudoisel propune exercitiile urmatoare:

– Deversarea gandurilor negative automate

Este vorba despre umplerea unei pagini intregi cu toate gandurile obositoare, presante, care va asalteaza , insa intr-un mod nestructurat si neslefuit, ci exact asa cum le “auziti”. Este vizat efectul purgativ al acestui exercitiu.

Lasati emotiile sa iasa la suprafata, sa va inunde. Remarcati cum scrierea dumneavoastra initial sacadata, si dezacordata  se calmeaza si se echilibreaza pe masura ce va descarcati.

Puteti chiar sa tineti un astfel de jurnal unde sa asterneti toate gandurile cu care va treziti in minte de dimineata si pe cele care nu va lasa sa adormiti pana noaptea tarziu.

Un alt exercitiu propus este ceva mai structurat si presupune sa incepeti sa scrieti pornind cu aceste sugestii:

“Daca as fi stiut..”

“Vrea sa iti spun / Am nevoie sa iti spun..”

“Cand esti plecat / cand esti departe..”

“Iti amintesti de.. / iti amintesti cand..”

“Ar fi trebuit sa..”

“As fi ivrut sa..”

Scrieti pana cand epuizati toate gandurile care apar pornind de la sugestiile oferite, pentru a va elibera de toate regretele, sperantele esuate, lucrurile nespuse.

Veti incheia cu ..

“Iubito .. / Iubitule.. “

Acest lucru va va ajuta sa va canalizati emotiile catre sfera afectivitati, finalizand intr-un registru pozitiv.

VA URMA!!!

Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.