Cabinet Psihologic

Psihoterapeut Ilinca Badea

Subscribe to Cabinet Psihologic

 

Ai fost indragostit nebuneste. Ai iubit cu pasiune, ai impartasit vise, te-ai dedicat trup si suflet  partenerului tau.  Si ti-ai inchipuit ca e suficient, ca viata de-acum  inainte va fi un vis  alaturi de celalalt.

Si totusi iubirea  n-a fost de ajuns..

Nu ma mai priveste in ochi”, “nu ma mai atinge”, “parca nu as mai exista pentru el”,  “nu ma mai misca suferinta ei”, “parca am fi doi straini”,”e  atat de rece cu mine,” “nu ne vorbim mai deloc”. Sunt primele si cele mai frecvente acuze ale sotului care hotaraste inceputul sfarsitului.

 

Ti-ai pierdut cei mai frumosi ani, ti-ai pierdut imaginea pe care o aveai despre tine, ti-ai pierdut increderea in tine, in ceilalti, in viitor.

Reperele tale s-au naruit.

 

3 din 4 cupluri ajung sa treaca printr-un divort.  Si 6 din 8 parteneri se declara satisfacuti de decizie,  mandrii ca i-au supravietuit.  Sunt lucruri despre care auzi in fiecare zi.

 

De-acum inainte e simplu: oamenii nu mai sunt blamati ca au divortat, ci admirati pentru ca au facut-o, nu  mai sunt incurajati sa ramana, sa repare, ci sa abandoneze, sa reconstruiasca.Faptul ca ai divortat nu este un stigmat, faptul ca ai fi putut ramane intr-o relatie disfunctionala ar fi fost.

Insa  usurinta cu care te rupi de cel caruia i te-ai daruit zi de zi nu ar trebui sa fie privita ca o virtute.

Divortul presupune ca fiecare dintre parteneri sa isi ia inapoi intreaga investitie afectiva. Multi o resimt ca pe o talharie emotionala.

 

Indoiala, deznadejde,furie, rusine, culpa – sunt doar cateva efecte adverse ale divortului. Iar singurul antidot consta in capacitatea individuala de re-inventare. Mai stii cine erai inainte sa faci parte din cuplu?  Poti  supravietui de sine statator?  Iti poti asuma ura, furia, dispretul care iti vor fi oglindite de catre fostul partener?

 

Sunt doar cateva intrebari la care propune-ti sa  raspunzi inainte de a hotara cine vei fi mai departe.

 

Divorce-cabinet-ilinca

Jul-16-2014

CONTACT!!

Va informez in legatura cu faptul ca momentan numarul de telefon utilizat anterior este deconectat datorita unor defectiuni tehnice. Pentru programari sau orice informatii telefonice, va rog contactati: 0756.528.043

 

Va multumesc! call

In calitate de psihoterapeut, consider ca indiferent care ar fi credintele clientului meu, acestea reprezinta o resursa esentiala din punct de vedere terapeutic. Fie ca persoana in cauza este crestin ortodoxa , fie ca este vorba despre un ateu convins, exista ceva anume in care va crede cu tarie, si fix acel detaliu, acea relatie,  poate face diferenta intre o prognoza terapeutica buna si una mai putin optimista.

Atunci cand clientul meu are o relatie buna cu Dumnezeu (Buddha sau Allah, sau oricare alta reprezentare a Creatorului), ma folosesc in terapie de acest lucru. Entitatea in care acesta crede este parte din terapie, este un suport sau un co-terapeut, in masura in care acest lucru il poate ajuta pe clientul meu.

Foarte multi clienti sunt superstitiosi, pesimisti, excesiv de umili, neincrezatori , ajungand in cele din urma anxiosi sau depresivi. De multe ori, in spatele acestor semne / acestui disconfort generalizat sta o constiinta morala incarcata. Lucruri pe care clientul si le reproseaza, lucruri pentru care nu se poate ierta. Acest lucru este teribil de nociv. De-aici angoasele, teama permanenta. Practic, un crestin ortodox care se stie vinovat pentru un anumit lucru, traieste , metaphoric vorbind, cu o secure deasupra capului, asteptand pedeapsa divina. Religia crestin ortodoxa promoveaza o ideologie bazata pe teama. Fie-ti teama sa gresesti! Vei fi pedepsit! Te va bate Dumnezeu! Te vede Dumnezeu! Vei ajunge in Iad! Vei plati pacatele! – Din punct de vedere disciplinar, este foarte util sa poti manipula conduita cuiva prin indicarea consecintelor, insa de cele mai multe ori acest lucru va conduce la aparitia unei nevroze.

Sa privim, de exemplu, cazul cel mai comun: tanara, 20-25 ani, crescuta intr-o familie crestin- ortodoxa, cu o educatie rigida si parinti autoritari, care au impus religia ca dogma, folosindu-se de aceasta sa disciplineze. Este cazul cel mai frecvent, din pacate.

Tanara fie se va cenzura, incercand sa acceada la mantuire, fie va incerca sa evadeze, scindandu-si personalitatea. Va incerca sa isi accepte natura vulnerabila, supusa greselii, dar se va auto-flagela pentru acesta natura. Aceasta dinamica destructuranta si disfunctionala se produce atunci cand avem de-aface cu un caz de indoctrinare excesiva.

Psihicul uman este structurat pe 3 instante :  Sinele, Eul si Supraeul. Supraeul reprezinta instanta moralei si ratiunii, este localizarea exacta a Dumnezeului din mintea noastra.

Exista doua principii esentiale care mobilizeaza pulsiuni si provoaca dinamica psihica : principiul hedonic: Vreau!  si principiul cenzurii: Nu se poate!  Rezulta urmatorul tip de dinamica: pentru a se apăra de impulsuri inacceptabile, “Eul” dezvoltă strategii sub forma unor mecanisme de protecție, cum ar fi refulările (excluderea impulsurilor din percepția conștientă), proiecțiile (atribuirea propriilor dorinți inconștiente altor persoane), adoptarea unui comportament în totală contradicție cu puternicul impuls inconștient. Categorisirea unui impuls ca inacceptabil rezultă de regulă în urma unor interziceri, a unor norme morale sau a unei cenzuri exercitate de “Supra-Eu”. Când exigențele “Supra-Eului” nu se îndeplinesc, persoana respectivă poate dezvolta un sentiment de rușine sau culpabilitate.

 

Revenind la perspectiva utilizarii credintei in psihoterapie, urmaresc ca religia sa fie cea care ii faciliteaza clientului meu procesul vindecarii, prin sustinere si optimizare. Imi invit si imi incurajez clientul sa creada intr-un Creator care il iubeste, care il protejeaza si il sustine, astfel incat credinta sa fie motorul care il propulseaza prin adoratie, inspiratie si nu teama. Imi doresc sa credem intr-o sursa universala de iubire si caldura, asta ar trebui sa ofere orice religie.

Din aceasta perspectiva, atat religia cat si psihoterapia ofera un mediu securizant si confortabil, prielnic dezvoltarii personale, dezvaluirii si slefuirii personalitatii individului uman.faith

Cefaleea, sau durerea de cap poate avea atat cauze fiziologice (fenomene reflexe secundare, la nivel cerebral, ce determina senzatia subiectiva de durere – produsa de mecanisme variabile : modificari ale diametrului vaselor de sange , variatii ale presiunii intra-craniene) cat si cauze emotionale (oboseala, stress).
Exista atat o baza constitutionala , cat si una psihodinamica. Durerea de cap poate aparea si ca simptom de conversie, cu semnificatie simbolica bine determinata de nevoile individuale subiective (identificari cu un parinte, gratificari masochiste, asocieri cu experiente timpurii). Atunci cand exista modificari fiziologice locale subiacente, putem vorbi despre tulburari senzoriale de tip isteric (durerea psihogena) din care fac parte: parestezia, hiperestezia si anestezia.

Criteriile de diagnostic pentru migrena ( manifestari clinice specifice) : natura periodica a crizelor, tulburari prodromale ( tulburari simptomatice ce anunta debutul crizei de migrena),manifestarea unilaterala a durerii, prezenta fotofobiei, greata, varsaturile, instalarea brusca, precum si incetarea la fel de brusca,contribuie la o diagnosticare precisa.

Principalul mecanism fiziologic care explica durerea consta in dilatatia vasculara. Studii experimentale realizate de Graham& Wolff indica faptul ca dilatarea arterelor cerebrale (ramurile carotidei externe) este responsabila pentru producerea senzatiei de durere, insa initial debutul crizei se produce sub efectul vasoconstrictiei. Asadar, vasodilatatia se instaleaza ca reactie supra-compensatorie la vasoconstrictia initiala.

Semnificatia etiologica a factorilor emotionali : acestia se refera la factori precipitatori (contextuali) , si factori constitutionali (trasaturile de personalitate caracteristice persoanei in cauza). Se pare ca exista o anumita predispozitie in acest sens. Este vorba despre un anumit tip de personalitate “constitutionala de baza” caracteristica celui predispus la migrena.
Acest tip de personalitate presupune o anumita ambivalenta: o inteligenta superioara insotita de o dezvoltare emotionala intarziata, cu adaptare fata de rol (heterosexual) nesatisfacatoare.
Din punct de vedere fizic, posibil sa se remarcetrasaturi agromegaloide.

Aparent, migrenele debuteaza intr-un context de pierdere / renuntare la protectia caminului, moment in care persoana respectiva se simte nevoita sa faca fata singur, pentru prima data, responsabilitatii vietii independente, resimtita ca o presiune de maturizare precoce. Aceste persoane au o legatura de atasament foarte stransa cu mama, de care sunt foarte dependente, si de care nu se pot scinda efectiv, niciodata. Urmeaza incercari repetate de regasire a mamei in diverse relatii, de reconstituire a relatiei cu aceasta. (multiple fenomene de transfer).

Tipul de personalitate, descris conform Dictionarului Cambridge prin termenul de “goody-goody”,este reprezentat de ambitie, relaxare, rezerve, respect fata de autoritate, sensibilitate, tendinta catre dominare, lipsa simtului umorului, caracteristici compulsive, perfectionism, competivitate excesiva, ambitie puternica, perfectionism, rigiditate,
conformism, incapacitate de adelega responsabilitati. Putem remarca pulsiuni ostile, invidie, toleranta scazuta fata de frustrare, toate aceste intoarse catre sine prin sentimentul apasator de vinovatie.

Practic, acest tip de personalitate intruneste multiple trasaturi anancaste. Aceasta persoana manifesta atitudinea “vesnicului nemultumit”, atitudine care rezulta din auto-impunerea unor standarde mereu supra-realiste, asumate compulsiv in scopul de a accede laperfectiune. Frustrarea provocata genereaza tensiune , oboseala,pana cand un anumit eveniment extern va precipita instalarea migrenei. Este vorba in definitiv de “lupta resentimentului si a anxietatii”. Migrena apare atunci cand persoana suferinda este pusa in fata unui sarcini care ii depaseste capacitatea.
Debutul crizei marcheaza o stare de furie refulata, in prezenta unor pulsiuni ostile reprimate. In absenta simptomelor psiho-nevrotice speficice care sa permita descarcarea pulsiunilor ostile reprimate, se produce aproximativ acelasi fenomen ca si in hipertensiunea psihogena.Atat in migrena, cat si in hipertensiune sau epilepsie, rolul determinant este ocupat de catre pulsiunile ostile destructive, ca factor psihodinamic principal.

Interventia psihoterapeutica se axeaza pe aspecte legate de managementul mediului, profilxia stressului, evitarea surmenajului,analiza functionala a circumstantelor precipitante ce preced criza migrenoasa,constientizarea pulsiunilor ostile, anticiparea satisfacerii cercului vicios corespunzator, consiliere psihologica in ceea ce priveste modificari necesare stilului de viata: occupational, recreational, interpersonal.
Abordarea cognitiva presupune strategii de solutionare a conflictelor de bazasi de gestionare a tensiunilor emotionale (strategii de coping).

Sugestii de self-help:

  • Cine anume din familie, sufera de migrene?
  • Cand anume ai mai suferit fizic? (boli,afectiuni, accidente)
  • Exista dorinte sau nevoi neglijate, amanate?
  • De cat timp eviti /eziti sa le satisfaci?
  • In ce context au debutat migrenele?
  • Cum este relatia cu mama ta?Dar relatia actuala de cuplu?
  • Ai de luat hotarari? Te afli intr-o dilema?
  • Ce anume ai schimba din viata ta, incepand de maine?

Migrena

Apr-23-2012

Terapia de grup

Posted by Ilinca Badea under Diverse, Sfatul Psihologului

Terapia de grup reprezinta o impresionanta resursa de modificare a constiintei de sine.  Utilitatea grupului  consta in special in re integrarea conflictelor interne prin intermediul mecanismelor de normalizare, validare, ventilare a emotiilor , ascultare empatica si nu in ultimul rand, acceptare neconditionata.

Achizitia unor noi modalitati de contact cu lumea din jur este deseori cel mai bine realizata nu in cadrul relatiei client –terapeut, ci in grup, unde interactiunile au loc la diferite niveluri si unde pot fi analizate si modificate. O astfel de terapie de suport ofera clientului oportunitatea accesarii unui cerc de persoane care isi impartasesc problemele, care se dezvaluie si invata cum sa isi administreze si cum sa isi accepte starile emotionale. In setting-ul de grup pot fi expuse si discutate dificultati de comunicare, traume, diverse experiente neplacute, dificultati de cuplu, si orice alt subiect , in functie de specificul grupului (ex. Grup de suport pentru femei insarcinate, pentru victimele abuzului, pentru persoane cu atac de panica, grup de suport pe fobii specifice, etc.)

Increderea reciproca si onestitatea, precum si deschiderea catre experienta sunt incurajate de catre terapeut, cel care modereaza buna desfasurare a procesului terapeutic de grup.

Grupurile de terapie cuprin in mod obisnuit pana la noua persoane, iar fiecare grup isi traseaza propriul plan de interactiune, propriul mod de a ataca subiectul propus,. Cel mai important aspect al functionarii grupului este acela al  ne-omogenitatii grupului. Acesta nu trebuie sa fie perfect congruent. Castigul clientului vine tocmai din oportunitatea de a socializa cu persoane cat mai diferite, care provin din medii diferite, cu experiente vaste de viata.

Astfel grupul poate fii considerat o “mostra a lumii” in miniatura, iar comportamentul unei persoane in cadrul grupului reprezinta un esantion de raportare la societate.  In context de grup, consecintele unui comportament indezirabil devin mult mai evidente decat in sfera relatiilor particulare.

Printre primele reguli stabilite la prima intalnire de grup se regasesc urmatoarele: aceea ca nimeni nu va emite judecati de valoare despre vreun membru al grupului, nu exista raspunsuri corecte sau gresite la intrebarile adresate de un membru, este binevenita orice reactie sau orice sfat exprimat de un membru al grupului. Fiecare membru are dreptul sa si manifeste o opinie, sa ceara un sfat, atata vreme cat nu ofenseaza sau limiteaza libertatea de exprimare a unui alt membru al grupului.

Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.