Cabinet Psihologic

Psihoterapeut Ilinca Badea

Subscribe to Cabinet Psihologic
Apr-3-2012

BRUXISMUL

Posted by Ilinca Badea under Afectiuni, Diverse, Lifestyle, Sanatate, Sfatul Psihologului

Bruxismul reprezinta activitatea nefunctionala, ocazionala sau de obisnuinta, diurna sau nocturna, care are drept consecinta scrasnirea, crisparea, lovirea (pocnirea) dintilor, frecarea arcadelor dentare cu intensitate, frecventa si persistenta. In limbaj medical, se mai utilizeaza si termenul de bricomanie (automatism masticator prin miscari bruste, repetate, in cursul somnului ).

Exista doua tipuri de bruxism:
– bruxismul centrat – consta in strangerea puternica a dintilor fara a-i misca;
– bruxismul excentrat – presupune scrasnirea dintilor cu miscarea falcilor ca si cum persoana respectiva ar mesteca in vid.

Bruxismul (cunoscut ca scrâșnitul din dinți) este un obicei parafuncțional care poate fi cauzat de diferiți factori: înghițirea lichidului amniotic la naștere, traume cerebrale la vârstă fragedă, lovituri la nivelul lobilor occipitali sau parietali.

Cauze de natura psihologica:

Studiile stiintifice din domeniu au demonstrat ca exista numeroase corelatii intre bruxism si :

-anxietate, hiperactivitate, structura de personalitate obsesiv-compulsiva, pasiv-agresiva, suparare sau manie, frica, durere, frustrare, disconfortul (adesea acestea sunt asociate cu un pattern familial disfunctional, in special la copii);
– lipsa odihnei: durata scurta somnului ; insomnie de adormire sau de trezire; cosmaruri;

– incapacitatea de relaxare;

– lipsa mecanismelor de coping.

Bruxismul poate fi declanşat de factori psihologici, aceştia incluzând anxietatea, stresul, tensiunea nervoasă, furia şi frustrarea reprimată, agresivitatea, competivitatea şi personalitatea de tip hiperactiv.
Personalitatile agresive, perfectioniste, maniacale, obsesive sau persoanele exaltate si nerabdatoare sa atinga un anumit scop sunt predispuse spre a dezvolta bruxismul.

Bruxismul se manifestă doar în timpul somnului, pacientul neavând posibilitatea de a-și controla mișcările. Boala devine mai accentuată în stările stresante sau momentele cu încărcătură emoțională deosebită.S-a demonstrat ca bruxismul apare in principal in timpul somnului lent si mai putin in timpul somnului paradoxal.

In cazul copiilor, bruxismul poate fi legat de noua senzatie de a avea dinti. Copiii isi pot scrasni dintii atat ziua, cat si noaptea, dar scrasnitul are o mai mare intensitate noaptea. Medicii stomatologi de obicei nu trateaza bruxismul la copiii mici, deoarece nu creeaza probleme de durata. Dintii de lapte sunt schimbati dupa cativa ani, iar bruxismul adesea dispare cand au erupt toti dintii permanenti. Daca nu dispare, medicul stomatolog va recomanda tratamentul adecvat.

Bruxismul la copii apare cel mai adesea in intervalul de varsta 3-6 ani si 10-12 ani. Afectiunea mai poate aparea si ca urmare a unor raceli sau infectii ale urechii. De asemenea, copiii pot scrasni din dinti si ca sa-si reduca disconfortul dat de diverse alergii.

Persoanele afectate de bruxism pot prezenta o varietate de simptome, incluzând:

  • Anxietate, stress și tensiune
  • Depresie
  • Dureri de urechi
  • Probleme alimentare
  • Dureri de cap, migrene
  • Pierderea dinților
  • Tinnitus
  • Retragerea gingiilor
  • Dureri de gât
  • Insomnie
  • Dureri de maxilar

Tratamentul bruxismului poate consta în managementul stresului. Bruxismul apărut pe fondul stresului poate fi depăşit cu ajutorul terapiei şi a strategiilor care promovează relaxarea precum exerciţiile fizice sau meditaţia. Bruxismul apărut la copii, pe fondul existenţei unei temeri, poate fi depăşit dacă vorbiţi cu micuţul despre temerile sale înainte ca acesta să meargă la culcare. De asemenea, puteţi să îl ajutaţi să se relaxeze cu ajutorul unei băi fierbinţi sau prin citirea unei cărţi preferate. Stresul poate fi redus prin mai multe tipuri de tehnici precum terapia vizuală, autosugestia, trezirea bolnavului în timp ce scrâşneşte din dinţi, încleştarea dinţilor timp de cinci secunde, urmată de relaxarea maxilarului alte cinci secunde.

Tehnici de reducere a stresului – Putem reduce stresul prin tehnici relaxare corporala totala, cu ajutorul meditatiei si a exercitiilor fizice , exercitii de imagerie dirijata,  auto-sugestie, respiratie abdominala, antrenament mental etc.

Terapie comportamentala – Atunci cand bruxismul se constata a fi un obicei comportamental (de exemplu, atunci cand se remarca scransnirea dintilor sau inclestarea maxilarului si pe timpul zilei pe parcursul starii de vigilenta) tratamentul consta in terapie specializata – psihoterapie cognitiv-comportamentala sau hipnoterapie. Tratamentul psihoterapeutic se adreseaza cauzelor etiologice, pentru a impiedica repetarea fenomenului. Psihoterapia bruxismului presupune in general un demers terapeutic structurat pe parcursul a cateva sedinte, in functie de rezultatele evaluarii si de necesitatile clientului. In medie, se recomanda 4 pana la 8 sedinte de psihoterapie.

Exista intotdeauna si varianta medicatiei de tip miorelaxant sau naturiste anti-stress asociata renuntarii la consumul de excitanti de orice natura (cafea, bauturi carbogazoase cu continut de cofeina, ceai negru , ciocolata, dulciuri, etc.)

Trebuie mentionat faptul ca oricare dintre aceste abordari terapeutice trebuie insotita de o buna igiena de viata, precum si de o modificare a ritualurilor nocturne actuale (aspecte cu privire la tehnicile de relaxare utilizate, adormire, ambient, exercitiu fizic, etc)

In prealabil, se recomanda realizarea unei evaluari psiho-diagnostice complete in cadrul careia sa se deceleze existenta unei posibile tulburari afective sau de personalitate, precum si un examen EEG.

Sep-26-2011

TEAMA DE AVION

Posted by Ilinca Badea under Afectiuni, Diverse, Fobii, Lifestyle, Sfatul Psihologului

Pentru majoritata dintre noi, avionul reprezinta un mijloc de transport care ne-a imbunatatit si usurat semnificativ existenta, insa pentru ceilalti aproximativ 10% dintre oameni, avionul inca semnifica masinaria aceea infernala care conduce la moarte sigura!

Marie-Claude Dentan, psiholog fondator al Centrului Antistress Aeronautic al Air France din Franta, sustine: “Accidentele sunt pe cat de rare pe atat de spectaculoase, astfel marcand memoria colectiva, si dand nastere fricii instinctive”.

In Franta, Air France organizeaza cursuri antistress care dau foarte bune rezultate prin efectul de grup si prin interventia psihologului care modereaza. In plus, la grupurile de terapie participa si specialisti din domeniul aviatiei (piloti, ingineri) care raspund cursantilor la toate intrebarile. Cursul se incheie cu o simulare de zbor cu prilejul careia fiecare se poate confrunta direct cu temerile si senzatiile provocate de idea de zbor

De la anxietate la fobie!

Teama ne avertizeaza despre posibilitatea unui potential pericol. Ea ne pune in alerta si ne pregateste pentru necunoscut. In contextual temei de zbor, aceasta survine faptului ca nu cunoastem exact cum anume functioneaza acest aparat infricosator. Cand este expus turbulentelor, ne inchipuiem ca se va prabusi. Gresit! In avion toate reperele noastre sunt bulversate, remarca psihiatra Dominique Servant. Nu mai atinge pamantul, suntem efectiv cu capul in nori. Aceste senzatii pot produce de asemenea rau de miscare. Teama este alimentata si de imaginile cu accidente aeriene, care la randul lor, prin dramatismul situatiei provoaca emotii puternice.
Persoanele anxioase isi imagineaza mereu lucrurile cele mai rele care se pot intampla, scenariile cele mai dramatice.Neprevazutul insa este cel care sperie cel mai rau.

In cntextul zborului cu avionul, ne aflam intr-o situatie de maxima neputinta si dependenta, noteaza psihanalista Diamantis Irene. De cand portile se inchid in urma noastra, nu mai exista cale de intoarcere.Imaginatia catastrofizanta se declanseaza tocmai din aceasta cauza – ireversibilitatea! Angoasa capata forta pana isi atinge apogeul , transformandu-se in fobie, care poate lua mai multe forme: fobie specifica (focalizata pe avion), claustrofobie (teama de spatii inguste, inchise), agorafobie (teama de spatii deschise, largi si de aglomeratie).
Spre deosebire de anxietate, aici discursul rational isi pierde impactul. Emotia isi atinge punctul de saturatie: nu mai ramane loc pentru gandire rationala. Nu mai gasim cuvinte pentru a diferentia intre teama si obiectul ei concret. Regresam la un stadiu infantil.

Copiii speriosi

Mamele prea angoasate, mereu tematoare isi cresc copiii intr-o atmosfera anxiogena. Orice le-ar indeparta de copii reprezinta un potential pericol. Crescand in teama, copiii devin adulti anxiosi. Fobia nu va ierta pe niciunul dintre ei. Un doliu, o despartire, un esec va deteriora stima de sine. Acesti adulti vor fii foarte fragili emotional si vulnerabili fata de lumea exterioara.
Fobia reprezinta expresia impasurilor noastre. Teama paralizanta ne impiedica sa parcurgem toate etapele vietii de adult. Teama se poate asocia oricarui obiect. Avionul este adesea simbolul acestei traiectorii interioare: viata, ca traseu ireversibil catre moarte. A se imbarca in acest avion inseamna a parasi bratele mamei, singurele care ne pretejeaza, afirma psihanalista Irene Diamantis.

Frica de avion nu reprezinta frica de a muri, ci frica de viata! Ca si cand preferam sa ramanem pe loc, fara a cunoaste urmarea, pentru a evita finalul.

SFATUL PSIHOLOGULUI

Expuneti-va progresiv: incepeti prin a privi imagini frumoase cu avioane, si nu imagini cu accidente de avion. Familiarizati-va cu aeroportul, puteti merge acolo sa beti o cafea, de exemplu. Si cel mai important, cand va imbarcati, instiintati personalul cu referire la fobia dumneavoastra. Vor avea grija de dumneavoastra!

Faceti acasa, cateva exercitii de relaxare. Concentrati-va pe relaxare, apoi detasati-va, ascultati niste muzica de relaxare. Cand veti ajunge sa stapaniti bine aceste tehnici le veti putea aplica in timpul zborului atunci cand veti simti ca teama va cuprinde.

Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.