Cabinet Psihologic

Psihoterapeut Ilinca Badea

Subscribe to Cabinet Psihologic

Identitatea fata  de confuzia rolurilor. Atunci cand copilul paseste in adolescenta (aproximativ intre 12 si 18 ani) conform teoriei psihanalitice, el se confrunta cu o renastere a problemei “ideii de familie” din prima copilarie. Resursele de care dispune pentru  rezolvarea  problemei constau in cautarea si gasirea unui partener  de cuplu din propria sa generatie. Adolescentul se maturizeaza atat mental cat si fiziologic , si pe langa noile senzatii , sentimente si dorinte instalate pe fondul acestei dezvoltari fiziologice survenite relativ spontan, el dezvolta numeroase cai noi de a interpreta si gandi  lumea din jur. Adolescentul poate acum medita asupra modului de interactiune al celorlalti si poate dori sa afle ce impact ar putea manifesta in relatie cu celalalt. Simultan, adolescentul isi formeaza o noua imagine proprie despre familie, religie, valori , societatea imperfecta, conceptul de ideal propriu spre care aspira.  In cele din urma, adolescentul devine capabil sa poata elabora sau adopta o anumita teorie sau filosofie personala care sa concentreze toate aspectele contradictorii ale raportarii sale la societate. Intr-un cuvant, in acest stadiu al dezvoltarii sale , adolescentul este un idealist nerabdator si exaltat care crede ca este tot atat de usor sa construiesti un ideal, pe cat de usor este sa t-il imaginezi.

In aceasta lumina a transformarii extrem de solictitante la care este supus in fiecare zi devine absolut necesar ca aceste nevoi insotite de un consum de energie epuizant din partea adolescentului , sa fie intampinat de catre parinti si de catre intregul anturaj cu caldura, rabdare, respect si nu in ultimul rand, cu  o uriasa disponibilitate afectiva manifesta.

Aspectul formarii identitatii eului la debutul adolescentei este insotita de o coloratura afectiva bipolara. Sentimentul identitatii adolescentului se afla acum la extrema pozititva a personalitatii sale, pe cand sentimentul de confuzie al rolurilor se afla la extrema negativa a  aceleiasi identitati. Misiunea adolescentului  de integrare a patternurilor de statut si de rol are ca scop  sa il conduca pe tanar catre un sens al identitatii psihosociale care sa ii permita afirmare si valorizare. Adolescentul are nevoie sa se simta util, integrat,  si indispensabil societatii in cadrul careia se formeaza! Necesitatea unui climat de securizare afectiva si de acceptare indisolubila din partea parintilor devine aspectul central existential al relatiilor de familie!

 

 

Apr-3-2012

BRUXISMUL

Posted by Ilinca Badea under Afectiuni, Diverse, Lifestyle, Sanatate, Sfatul Psihologului

Bruxismul reprezinta activitatea nefunctionala, ocazionala sau de obisnuinta, diurna sau nocturna, care are drept consecinta scrasnirea, crisparea, lovirea (pocnirea) dintilor, frecarea arcadelor dentare cu intensitate, frecventa si persistenta. In limbaj medical, se mai utilizeaza si termenul de bricomanie (automatism masticator prin miscari bruste, repetate, in cursul somnului ).

Exista doua tipuri de bruxism:
– bruxismul centrat – consta in strangerea puternica a dintilor fara a-i misca;
– bruxismul excentrat – presupune scrasnirea dintilor cu miscarea falcilor ca si cum persoana respectiva ar mesteca in vid.

Bruxismul (cunoscut ca scrâșnitul din dinți) este un obicei parafuncțional care poate fi cauzat de diferiți factori: înghițirea lichidului amniotic la naștere, traume cerebrale la vârstă fragedă, lovituri la nivelul lobilor occipitali sau parietali.

Cauze de natura psihologica:

Studiile stiintifice din domeniu au demonstrat ca exista numeroase corelatii intre bruxism si :

-anxietate, hiperactivitate, structura de personalitate obsesiv-compulsiva, pasiv-agresiva, suparare sau manie, frica, durere, frustrare, disconfortul (adesea acestea sunt asociate cu un pattern familial disfunctional, in special la copii);
– lipsa odihnei: durata scurta somnului ; insomnie de adormire sau de trezire; cosmaruri;

– incapacitatea de relaxare;

– lipsa mecanismelor de coping.

Bruxismul poate fi declanşat de factori psihologici, aceştia incluzând anxietatea, stresul, tensiunea nervoasă, furia şi frustrarea reprimată, agresivitatea, competivitatea şi personalitatea de tip hiperactiv.
Personalitatile agresive, perfectioniste, maniacale, obsesive sau persoanele exaltate si nerabdatoare sa atinga un anumit scop sunt predispuse spre a dezvolta bruxismul.

Bruxismul se manifestă doar în timpul somnului, pacientul neavând posibilitatea de a-și controla mișcările. Boala devine mai accentuată în stările stresante sau momentele cu încărcătură emoțională deosebită.S-a demonstrat ca bruxismul apare in principal in timpul somnului lent si mai putin in timpul somnului paradoxal.

In cazul copiilor, bruxismul poate fi legat de noua senzatie de a avea dinti. Copiii isi pot scrasni dintii atat ziua, cat si noaptea, dar scrasnitul are o mai mare intensitate noaptea. Medicii stomatologi de obicei nu trateaza bruxismul la copiii mici, deoarece nu creeaza probleme de durata. Dintii de lapte sunt schimbati dupa cativa ani, iar bruxismul adesea dispare cand au erupt toti dintii permanenti. Daca nu dispare, medicul stomatolog va recomanda tratamentul adecvat.

Bruxismul la copii apare cel mai adesea in intervalul de varsta 3-6 ani si 10-12 ani. Afectiunea mai poate aparea si ca urmare a unor raceli sau infectii ale urechii. De asemenea, copiii pot scrasni din dinti si ca sa-si reduca disconfortul dat de diverse alergii.

Persoanele afectate de bruxism pot prezenta o varietate de simptome, incluzând:

  • Anxietate, stress și tensiune
  • Depresie
  • Dureri de urechi
  • Probleme alimentare
  • Dureri de cap, migrene
  • Pierderea dinților
  • Tinnitus
  • Retragerea gingiilor
  • Dureri de gât
  • Insomnie
  • Dureri de maxilar

Tratamentul bruxismului poate consta în managementul stresului. Bruxismul apărut pe fondul stresului poate fi depăşit cu ajutorul terapiei şi a strategiilor care promovează relaxarea precum exerciţiile fizice sau meditaţia. Bruxismul apărut la copii, pe fondul existenţei unei temeri, poate fi depăşit dacă vorbiţi cu micuţul despre temerile sale înainte ca acesta să meargă la culcare. De asemenea, puteţi să îl ajutaţi să se relaxeze cu ajutorul unei băi fierbinţi sau prin citirea unei cărţi preferate. Stresul poate fi redus prin mai multe tipuri de tehnici precum terapia vizuală, autosugestia, trezirea bolnavului în timp ce scrâşneşte din dinţi, încleştarea dinţilor timp de cinci secunde, urmată de relaxarea maxilarului alte cinci secunde.

Tehnici de reducere a stresului – Putem reduce stresul prin tehnici relaxare corporala totala, cu ajutorul meditatiei si a exercitiilor fizice , exercitii de imagerie dirijata,  auto-sugestie, respiratie abdominala, antrenament mental etc.

Terapie comportamentala – Atunci cand bruxismul se constata a fi un obicei comportamental (de exemplu, atunci cand se remarca scransnirea dintilor sau inclestarea maxilarului si pe timpul zilei pe parcursul starii de vigilenta) tratamentul consta in terapie specializata – psihoterapie cognitiv-comportamentala sau hipnoterapie. Tratamentul psihoterapeutic se adreseaza cauzelor etiologice, pentru a impiedica repetarea fenomenului. Psihoterapia bruxismului presupune in general un demers terapeutic structurat pe parcursul a cateva sedinte, in functie de rezultatele evaluarii si de necesitatile clientului. In medie, se recomanda 4 pana la 8 sedinte de psihoterapie.

Exista intotdeauna si varianta medicatiei de tip miorelaxant sau naturiste anti-stress asociata renuntarii la consumul de excitanti de orice natura (cafea, bauturi carbogazoase cu continut de cofeina, ceai negru , ciocolata, dulciuri, etc.)

Trebuie mentionat faptul ca oricare dintre aceste abordari terapeutice trebuie insotita de o buna igiena de viata, precum si de o modificare a ritualurilor nocturne actuale (aspecte cu privire la tehnicile de relaxare utilizate, adormire, ambient, exercitiu fizic, etc)

In prealabil, se recomanda realizarea unei evaluari psiho-diagnostice complete in cadrul careia sa se deceleze existenta unei posibile tulburari afective sau de personalitate, precum si un examen EEG.

Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.